Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

miercuri, 10 august 2011

De prea putine ori...












Pasari dansau de-asupra mea
In ritmuri fascinante.
De prea putine ori mi-am ridicat privirea
Sa vad a lor varietate.

Picuri curgeau pe-obrajii goi
In ritmuri alertante.
De prea putine ori am inchis ochii
Sa simt a lor insemnatate.

Oameni roiau in jurul meu
In mase infinite.
De prea putine ori m-am oprit
Sa multumesc.

Suflete pure m-au iubit si ..
Mi-au soptit cuvinte.
De prea putine ori am ascultat
Cuminte.

Citeam carti despre viata
Si dulce iubire.
De prea putine ori
Am spus un ‘’te iubesc’’ in zori.

Am incercat tot timpul
Sa prind fericirea.
De prea putine ori
M-am multumit cu cateva culori.

Visam de-o viata sa calatoresc
Aproape de omul pe care-l iubesc.
De prea putine ori
Am stat sa il privesc.

Intamplarile vietii m-au schimbat
In arta si cuvinte mute.
De prea putine ori m-au pictat
In fantezii absurde.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu