Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

miercuri, 14 septembrie 2011

Si daca...





Si daca-ar fi sa te mai strig
Cand noaptea ma ingheata
Si vuietul din ochii tai
O strofa-mi adreseaza
Nu as mai face-o tremurand
In clipele de ceata.

Si daca-ar fi sa-ti spun povesti
In rece dimineata,
Ti-as relata cum m-am-necat
In ape fara viata.

Si daca-ar fi sa te ating,
Pe tample si pe parul ud,
Mi-as apleca buzele moi
Sa te sarut.

Si daca nu ma poti zari,
In fascinante privelisti
Sa ma cauti in timp trecut
Poate-am ramas blocata-n vise
Si-am ascultat putin prea mult
Cuvinte dulci,ce scump descriu
Diverse atitudini
Cristalizate in valori,
Pastrate-n paradisuri noi.

Si daca-ar fi sa fiu a ta,
Sa nu ma ceri pe viata
Caci ea e scurta
Si ma doare...sa stiu
Ca-n buna zi
Din somnul tau adanc si drag,
Nu te vei mai trezi;
Si voi ramane iar insingurata
In asta' lume des patata
Cu mari greseli
Si strambe sfaturi
De altadata.

Si daca-ar fi sa-ti spun acum,
Vreo doua vorbe despre cum
Sa faci sa fii,sa vii,sa simti,
Ti-as spune ori sa fii absent
In clipele de cruda realitate
Ori sa incerci sa nu te pierzi
In timpuri si in rezolvari
Cand prezentul te va cadorisi
Cu urmari si consecinte
Pentru-acele fapte savarsite,
De care am uitat usor,
Dar care au ramas
In amintirea zilelor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu