Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

miercuri, 5 octombrie 2011

Inchipuire









Cand celulele corpului tau
S-au sfatuit cum sa se aseze
Ca sa te formeze
Cat mai perfect
Au stat si s-au gandit mult
Pana sa-ti gaseasca
Culoarea din obraji
Si cea a ochilor...
Care sa reflecte
Starea ta de spirit
Mereu placuta,fascinanta chiar
Si emotiile,pe care le controlezi
Atat de bine.

Acum,ca areti atat de ireal
Stau si ma gandesc
Ce-a insemnat o mana de tarana
Si putin aer divin.
Cum s-a format inteligenta ta,
Si-acea mare putere
De-a citi...sufletul oamenilor
La care tii,si inimile celor
Mai amarati copii.

Ma-ntreb acum ce om vei fii
Caci ca barbat,esti unic dintre mii
Cu calitati aparte si scumpe poezii
Pe care le culegi de unde
Nici nu stii
Daruindu-le fiintelor cu suflete pustii,
Care in brate au pierdut fericiri
Si tot in brate le-au murit iubiri.

Spune-mi te rog
De ce nu ai putut sa vii
Cand din femei
Aleasa am fost eu
Sa-nfrunt vantul vietii prea greu
Cand ai stiut ca
Vazduhul e neputincios in fata ta
Si cu o simpla vorba-ar inceta
Sa mai bata in fata mea,
Lasandu-mi o cale spre
Adevarata viata.

Nu stiu de ce simt
Ca te-as certa
Cand defapt doresc
Sa vina mna ta...
Si sa-mi atinga fin obrajii
Pe care lacrimile-au inghetat
In timp ce lent trecura anii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu