Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

marți, 22 noiembrie 2011

Revenire la viata


Fluturas adormit peste ani
Te-ai trezit dand din aripi mai mari
Caci o dragoste noua a inceput
Sa-ti miroase prin brazi solitari.

N-ai stiut sa adii ca si vantul
Ai zburat parca-ai rupe pamantul
Cand in inima moarta-ai simtit
Sentimentul pur si iubit.

Simt acum ca si doru-i mai mare
Si privirea-i ca focul nestins
Fiindca azi m-am simtit ca atare
In acest ciob de viata surprins.

Te rog mult sa iti faci vesnicia
In triumful iubirii curate
Ascultand cum imi cant fericirea
Din pian,ce lumina strabate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu