Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

duminică, 8 ianuarie 2012

Linistea ma evita iar...





Excludere.Asta simt, si asta ma ucide cate putin.



Un alt soare rece imi lumineaza ziua si nu ma lasa sa dorm suficient. Alte activitati incearca sa ma trezeasca din dragostea statuta pe care o tin in mine de ceva vreme.Astept mereu aceeasi persoana,aceleasi cuvinte si...aceeasi voce. Cand timpul trece si el inca nu si-a facut aparitia, nelinistea se joaca iar prin inima mea pana ma pune la pamant; si mi-e rece...iar nevoia sa scriu ma face sa cedez. Nu e dependenta, e necesitatea de a sti ca celalalt e bine si e acolo. Dar cand vine si-mi spune ca nu e tocmai bine,in ciuda sentimentelor,a starilor,uit de moment si vreau sa il ajut. Insa aici nu mai am nici un fel de loc; usa mi-e inchisa,iar ferestre nu sunt.De ce? Pentru ca n-are legatura cu mine.

Un comentariu: