Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

sâmbătă, 17 martie 2012

Avere pentru suflet






Da,sunt eu;aceeasi fata simpla si totodata complicata.Respir la fel de frumos,zambesc la fel de placut,traiesc la fel de chinuit;pentru ca din toate averile lumii,cea care conteaza e prea putin exprimata. Da,vorbesc despre dragoste.Nu pot intelege,oricat de mult m-as stradui...de ce e atat de greu sa spui ce simti,alaturi de un gest care sa arate asta? De ce nu-mi pot inneca inima,sa nu mi se vada aceasta latura?De ce sunt atat de slaba? Si...de ce am ajuns sa-mi cersesc atentia si afectiunea? Nu e oare iubirea...acel sentiment greu de stapanit,pe care-l exprimam voit si nevoit?

Nu inteleg ce mi se intampla,ori ce ma doare mai tare: vocea lui,sau lipsa acesteia.Subiectele care trec pe langa mine,sau importanta lor? Gandul ca va veni,sau faptul ca stiu ca planul se va schimba? Cert e..ca duc lipsa de averea mea.
Si mi-e teama...atat de teama de vorba care-mi placea cel mai mult: ''inimile oamenilor nu se schimba''. Dar...voi trai asa?

Nu sunt oare eu cea care scria despre dragoste si toate minunile ei? De ce nu ma mai recunosc?De ce nu mai imi vin idei?
Orice femeie isi asteapta dovada iubirii,asa cum asteapta florile sa se deschida in fata soarelui. Asteapta...si apoi cauta momentul cel mai potrivit s-o intoarca inapoi. Nu stiu...doar mie mi se pare minunat sa existe un barbat care sa lupte pentru dragostea mea?pentru atentie? Care sa fie enervant de insistent sau surprinzator de tacut,aparand drept surpriza,in locuri neasteptate,pentru a-mi aminti ca este mereu acolo? Doar mie mi-ar place sa mi se ceara o imbratisare,sa mi se spuna ca are nevoie de ea,ori sa mi se fure intr-un moment prea putin insemnat?
Nu...nu cred. Asta e visul oricarei femei care iubeste si atat...in care locuieste sinceritatea.Asta e visul femeilor care simt ce simt si eu acum.
In final,sunt furioasa pe cuvinte.Nu ma scapa vreo secunda de-acest zbucium...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu