Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

duminică, 15 iulie 2012

O lupta

Nu va las sa ma ucideti.Nu,pt ca in mine nu va respira moartea din cauza viselor pe care mi le striviti regulat de 3 ori pe zi. Nu va las sa-mi furati E-ul si sa-l vopsiti dupa placeri iar apoi sa mi-l vindeti inapoi. Nu va las sa-mi stergeti cu buretele amintirile din care traiesc in clipe de disperare.Pur si simplu NU VA LAS! Indiferent cate diplome de proasta imi scriu privindu-ma in oglinda,indiferent cate larcrimi ma inunda, nu va las sa ma transformati intr-o statuie pe care s-o aratati cu degetul. Nu va place,plecati.Incep sa ma obisnuiesc foarte bine cu asta. Nu ma iubiti ,renuntati. Cu asta m-am obisnuit dinainte sa ma nasc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu