Momentul in care mi-am dat voie sa ma descopar,a fost amprentat aici,precum o carte vie;in care s-au asternut cu grija,felurite sentimente...statornice sau nu,inaltatoare sau daramatoare,reale ori fanteziste...in care inima s-a prabusit...si a inviat :)

duminică, 21 octombrie 2012

O noua sansa...

Traiesc pe pamant.Un teren cumparat,pe care sunt vanata pentru ucidere.Mi se vaneaza sentimentele si apoi inima.Sagetile vin din toate directiile astfel incat nu apuc nici sa privesc.La un moment dat m-au strapuns atat de multe incat incep sa cred ca am murit.Dar respir fara sa vreau si ajung la capatul unui teren pasind spre altul. Incerc sa imi gasesc linistea intr-un colt de lumina si sa-mi dau suflarea soarelui.Dar nu..aici ma vaneaza alt fel de animale,lupi rapitori,flamanzi de carne proaspata. Zambesc stiind ca o alta durere ma va strapunge fiind sigura ca dintii lor ma vor aduce in nefiinta. Cad la pamant si plang ca n-am putut sa ma bucur de inima mea inainte sa o sacrific iar acum,e prea bolnava ca sa o mai salvez. Si incep sa strig...de ce? de ce ma doare atat de rau? de ce nu ma opresc din a-mi face rau? Apoi,o raza de soare imi strabate ochii frumosi.Intensitatea ei ma face sa cred ca nu mai simt nimic.Incep sa-mi caut corpul ca si cum mi-ar fi fost dor de el. Apoi, imi dau seama ca desi n-am cerut...mi s-a dat alta sansa. Cine mi-a vindecat inima? De ce? E un deja-vu pe care-s pedepsita sa-l traiesc...


2 comentarii:

  1. Să știi că oamenii sunt încăpățânați de două ori: o dată doar pentru că văd realitatea doar dintr-un singur unghi, iar a doua oară pentru că nu caută ajutor ca să le schimbe cineva unghiul :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si aici ai dreptate si recunosc asta.Dar atunci cand esti foarte afectat de problema gandul ca ai putea primi ajutor pur si simplu dispare.In schimb il inlocuieste gandul ca nu te intelege nimeni si trebuie sa lupti singur si nu mai vrei..dar totusi intr-o dimineata te trezesti ca razi la gluma cuiva si iti dai seama ca nu mai ai nimic. Si atunci te miri...de ce o alta sansa desi n-am cerut una? Probabil ai trecut prin situatie. Poate fi condamnabila dar e omenesc sa te simti uneori asa:)

    RăspundețiȘtergere